Se spune că a fost o perioadă frumoasă atunci când Sant Kirpal Singh a venit la picioarele Maestrului Său; atunci a început un fel de vibrație specială, o radiație specială peste tot.

Există multe lucruri pe care chiar că nimeni nu le cunoaște, deoarece ele privesc doar Maestrul și discipolul Său. Și a existat doar unul singur, Sant Kirpal Singh care a putut să vorbească despre Maestrul Său. Indiferent ce este în inima discipolului sau orice este în inima Maestrului, doar ei știu despre aceste lucruri, nimeni altcineva din exterior nu le știe.

Ar fi putut să existe unul printre mii, care să fie în armonie cu El și El a trebuit să-L îndrume. Așa că Baba Sawan Singh a obișnuit să aștepte până când Sant Kirpal Singh venea și totdeauna spunea: „Mai cântați încă un cântec, mai cântați încă un shabad.” Așa încerca să amâne Satsangul. Ori de câte ori Sant Kirpal Singh era plecat să țină Satsang sau era trimis pentru altă muncă și era puțin în întârziere, atunci și Satsangul era ținut puțin mai târziu. Nu cu adevărat mai târziu, dar se cântau shabaduri. Maestrul Sawan Singh totdeauna dorea prezența Lui Sant Kirpal Singh ca să înceapă Satsangul. Și care era starea Maestrului nostru? Sant Kirpal Singh a spus că atâta timp cât El vedea deja de departe turbanul Lui Hazur, El nu se simțea în stare să vină mai aproape, de aceea El obișnuia să se așeze în spatele tuturor. El nu avea putere în trupul Său ca să meargă în față. El a fost atât de intoxicat de iubirea divină și întregul Său trup era atât de plin de vibrație, încât nu făcea niciun efort de a vorbi cu cineva. El spunea doar:  Hai să ne așezăm.” Unii oameni încercau să șeadă cu El, deoarece știau că dacă ședeau alături de El, puteau primi ceva. Și o mulțime de experiențe s-au întâmplat cu cei care obișnuiau să șeadă alături de El.

Harbhajan Singh